Atunci ce fel de vedere am inainte? Pe ale cui urme pasesc? Cine mai este cu mine aici, la asa o minunatie de plimbare? Ma aprinde intrebarea aceasta.
Aud muzica.
Sunt fluturi, ciuperci in soare frunze galbene, flori albastre (nu-ma-uita!), dincolo brusturi, pene de cotofana, mai departe pe sub stuful inalt copite de mistret intiparite in pamant ca o gravura.
Urme sunt pretutindeni, de plimbareti nu duce lumea lipsa, slava cerului!.