Bacovia Blaga Botta - Audiobook |

• 4 stele, bazat pe 1 voturi

Un audiobook aniversar, trei CD-uri, trei mari poeti, inregistrari din Fonoteca Radio, cuprinse in intervalul de timp 1954-1973: G.

Bacovia cu o inregistrare din 1954, Lucian Blaga (1960) si Emil Botta (1967-1973).

Fiecare CD este insotit de propriul sau studiu: Simona Popescu scrie „Enigmaticul Bacovia si literatura pentru totdeauna”, Dinu Flamand – „Blaga in fata vulcanului” si Bogdan-Alexandru Stanescu, „Ce decapitat, ce crin inocent.

” (analiza dedicata lui Emil Botta).

Iata cateva fragmente din studiul pe care il dedica Bogdan Ghiu intregului audiobook:„De doua decenii deja, Editura Casa Radio nu numai ca nu inceteaza sa-si faca datoria, dar si-o si rafineaza: valorifica patrimoniul radiofonic deja existent, adica reda trecutul, prezentului, si continua sa produca patrimoniu, altfel spus sa pregateasca «transmisia» prezentului spre viitor.

Traditia ca radiofonie, s-ar putea spune.

In ceea ce priveste poezia romana, adica editarea vocilor poetilor insisi citindu-si, la un moment si in functie, din pacate, de imprejurarile adesea dramatice ale istoriei secolului al XX-lea, activitatea Editurii Casa Radio ar putea – si ar trebui – sa provoace o schimbare de perspectiva – si chiar de paradigma.

In perfecta sincronie cu evolutia performativa, peste tot in lume, a insesi poeziei contemporane, tot mai preocupata de iesirea din izolarea modernistmortificatoare a scrisului mut, adica scris, tiparit si sortit doar lecturii solitare, mentale, interiorizate, de la distanta (unii ar spune: burgheze), audiobook-urile cu vocea si scrisul marilor clasici ai poeziei romane produse de Editura Casa Radio ne readuc la esenta verbala, mai mult: vocala a poeziei.

]Daca «recitacerea» pare a fi mesajul secret al vocii lui Blaga, «truptura» ar putea constitui mesajul secret al vocii «Botta».

In ceea ce-l priveste pe Bacovia, imi voi lua, din nou, ingaduinta sa ma citez: «nepatetic, netragic, distant, rece, neutru, tehnic, poetul, asa cum ni-l profileaza vocea lui Bacovia, este un luptator de gherila, un terorist intotdeauna absent de la locul faptei, oferind locul gol al autorului tuturor cititorilor si traitorilor de poezie.

Caci poetul este de fapt mut si numai poezia vorbeste.

Poetul, de fapt, nici nu exista».

Spuneti-va poezia.

Lasati sa va fie spusa: nu se stie ce veti auzi.

Redescoperiti poezia.

Cineva va vorbeste.

Dintotdeauna deja.

” (Bogdan Ghiu, „Mesajele secrete din glasul poetilor” – fragment).