In Corpul nu minte niciodata ( noua editie a volumului - Revolta corpului) Alice Miller analizeaza mai convingator decat oricand consecintele pe termen lung pe care abuzul din copilarie le are asupra trupului victimelor.
Folosind experienta avuta cu pacientii sai si intorcandu-se la istoriile de viata ale unor mari scriitori, precum Marcel Proust, Franz Kafka si Virginia Woolf, Miller demonstreaza ca umilinta traita de copii, sentimentele lor reprimate de neputinta, furie si ura la adresa parintilor se manifesta la maturitate sub forma bolilor, fie ele cancer, accidente vasculare sau alte afectiuni grave, iar neputinta, lipsa permisiunii personale si sociale de a le constientiza la varsta adulta isi gaseste paralela in dependenta de substante care insoteste de multe ori starea de vid interior rezultata in urma refularii si a clivajului interior.
Ca specialist ce nu s-a ferit niciodata de controverse, Alice Miller indeamna vehement societatea sa renunte la imperativul otravitor al poruncii biblice de a-ti cinsti si iubi neconditionat parintii si sa nu ofere iertare parintilor care, folosind metode tiranice de educare, au provocat suferinte de neconceput copiilor proprii.
„ «Iubirea» copilului abuzat in trecut fata de parintii sai nu este iubire.
Ea este o legatura impovarata de asteptare, de iluzii si negari, care solicita un pret foar-te mare de la toti cei implicati.
Pretul pentru aceasta legatura este platit, in primul rand, de urmatoarea generatie de copii, care cresc in spiritul minciunii, pentru ca sunt supusi unui tratament considerat de parinti a fi «spre binele lor».
Persoana respectiva plateste adesea, pentru negarea sa, cu probleme serioase de sanatate, deoarece «recunostinta» ei se afla in contradictie cu ceea ce corpul sau stie.
” „Aproape toate cartile mele au starnit reactii critice, insa, in cazul cartii de fata, remarcabila a fost tocmai intensitatea emotio-nala cu care explicatiile din ea au fost fie confirmate, fie respinse.
Am impresia ca aceasta intensi-tate exprima in mod indirect cat de aproape sau de departe este cititorul fata de sine insusi.
” „Terapeutii propun adesea iertarea ca mijloc de vindecare pentru a se linisti pe ei insisi, asa cum au procedat si parintii.
Dar, deoarece mesajele terapeutilor suna foarte asemanator cu cele primite in copilaria clientului de la parintii acestuia, desi adesea formulate mai prietenos, clientul are nevoie de mult timp pentru a observa pedagogia din spatele discursului terapeutic.
Atunci cand, in sfarsit, o recunoaste, el nu-l poate parasi pe terapeut, pentru ca intre timp s-a dezvol-tat deja o noua legatura toxica.
” „Pentru client, terapeutul a devenit mama care l-a adus pe lume, deoarece in aceasta noua relatie a invatat sa simta.
Asa ca este posibil ca el sa astepte in continuare salvarea din partea terapeutului, in loc sa isi asculte corpul, care ii ofera ajutor prin semnalele sale.
Insa, daca, de exemplu, clientul are sansa de a fi insotit de un martor compe-tent, el isi poate trai si intelege frica de parinti (sau fata de figu-rile parentale) si incepe sa rupa treptat legatura distructiva .
” ( Alice Miller ).
Pret vechi 43.0 Lei
Reducere 20%
Herald Tribune, denumit adesea International Herald Tribune (IHT), a fost un ziar renumit cu o lungă istorie în furnizarea de știri internaționale.
A fost înființat inițial în 1887 ca ediția europeană a New York Herald de către James Gordon Bennett Jr.
De-a lungul anilor, a câștigat o reputație pentru raportarea aprofundată a afacerilor globale, afaceri, cultură și politică.
În 1967, The New York Times Company a achiziționat ziarul și l-a redenumit International Herald Tribune.
Sub acest nou nume, a continuat să servească drept o sursă principală de știri internaționale, adresându-se în primul rând unui public expatriat și cititorilor vorbitori de limbă engleză din afara Statelor Unite.
Ziarul era cunoscut pentru acoperirea cuprinzătoare a evenimentelor mondiale și pentru rețeaua sa de corespondenți de pe tot globul.
În 2013, The New York Times Company a redenumit International Herald Tribune ca The International New York Times, cu scopul de a-l alinia mai strâns cu ziarul său emblematic, The New York Times.
Această mișcare a reflectat importanța tot mai mare a platformelor digitale și dorința de a crea un brand global unificat.
În timp ce ediția tipărită a International Herald Tribune și-a încetat publicarea odată cu rebranding, prezența sa digitală a continuat sub numele de The International New York Times.
Această platformă digitală a oferit cititorilor din întreaga lume acces la aceeași jurnalism și analiză de înaltă calitate care au distins ziarul de peste un secol.
The International New York Times, la fel ca predecesorul său, și-a menținut angajamentul de a furniza rapoarte cu autoritate despre afaceri internaționale, afaceri, cultură și multe altele, asigurându-se că cititorii rămân informați despre evoluțiile de pe tot globul.