Dependenta imbraca multe chipuri: abuzul de substante, dependenta de mancare, de sex, obsesia pentru munca etc.
In mod obsesiv, multi barbati si femei cauta un sens in mijlocul haosului, iar, in efortul lor, consuma tot mai multa energie vitala pentru implinirea unui ideal iluzoriu, de neatins, inconstient: perfectiunea.
Ei cauta sa faca tot, sa fie tot, sa fie perfecti in timpul zilei, pentru ca noaptea sa cedeze orice control, prea slabi pentru a se opune pornirilor interioare.
Ce este aceasta perfectiune care, efectiv, ne ucide?Prin studii de caz, vise si mituri, Marion Woodman – analist jungian si scriitoare de renume – exploreaza intr-o maniera originala si captivanta dedesubturile compulsiei.
Plonjeaza in adancuri in cautarea aspectelor negative ale Marii Mame, despre care afla cum a fost tradata.
Ne face constienti de impactul vietii netraite a mamelor si tatilor nostri, care isi cere dreptul la existenta in copii.
Timpurile, generatiile de mame indepartate de natura lor, societatea patriarhala inconstienta de viata din corpurile noastre au trezit in noi „energia vrajitoarei”, iar ea perverteste nevoia de iubire si atractia catre implinirea spirituala intr-o foame neostoita – de lucruri, de mancare, de putere, de iluzii… Lady Macbeth este imaginea exemplara a femeii posedate de aceasta energie – o mama capabila sa sacrifice tot ce-i mai de pret pentru putere.
Suntem cu totii, barbati si femei, copiii vremurilor in care traim si ai mamelor noastre indepartate de simpla lor feminitate.
Centrat pe problematica tulburarilor de alimentatie (anorexie, bulimie, mancatul compulsiv) ca simptom al alienarii pe care o traim, Dependenta de perfectiune se dovedeste a fi un studiu psihologic Impresionant, revelator, vindecator!„In esenta, sugerez ca multi dintre noi – barbati si femei – suntem dependenti intr-un fel sau altul, deoarece cultura noastra patriarhala pune accentul pe specializare si perfectiune.
Determinati sa avem cele mai bune rezultate la scoala, la serviciu, in relatiile noastre – in orice aspect al propriei vieti –, incercam sa ne transformam in opere de arta.
Lucrand atat de mult pentru a ne crea propria perfectiune, uitam ca suntem fiinte umane.
Pe de o parte, incercam sa fim zeita Atena, eficienta si disciplinata, iar pe de alta parte, suntem fortati sa cadem prada energiei reprimate a Meduzei.
”Marion WoodmanCUPRINSPrefata 91.
Introducere 152.
Ritual: sacru si demonic 363.
Dependenta de perfectiune 674.
La bine si la rau 845.
Acceptarea zeitei 111Corpul ca vas sacru 121Studiu de caz: bulimia 134Jurnalul ca oglinda de argint 1436.
Mitul femeii D 1657.
Violul si iubitul demon 1878.
Mireasa rapita 224Note 270Glosar de termeni jungieni 275Bibliografie 278Index 282Marion Jean Woodman (1928–2018) este cunoscuta lumii intregi ca autor al unor lucrari cu caracter mitopoetic, care au influentat dezvoltarea psihologica si spirituala a milioane de oameni din intreaga lume.
Analist jungian, poet si sustinatoare a drepturilor femeii, a scris numeroase lucrari care trateaza problema feminitatii si a corpului, si vorbesc deschis despre repercusiunile pe care reprimarea femininului in societate si in noi insine le are asupra mintii si sufletului, asupra naturii si, in special, asupra copiilor nostri.
A predat limba engleza timp de.
Chipuri | Abuzul de substante dependenta de mancare de sex obsesia pentru munca etc |
---|---|
In mod obsesiv, multi barbati si femei cauta un sens in mijlocul haosului, iar, in efortul lor, consuma tot mai multa energie vitala pentru implinirea unui ideal iluzoriu, de neatins, inconstient | Perfectiunea |
Ritual | Sacru si demonic 363 |
Acceptarea zeitei 111corpul ca vas sacru 121studiu de caz | Bulimia 134jurnalul ca oglinda de argint 1436 |
Herald Tribune, denumit adesea International Herald Tribune (IHT), a fost un ziar renumit cu o lungă istorie în furnizarea de știri internaționale.
A fost înființat inițial în 1887 ca ediția europeană a New York Herald de către James Gordon Bennett Jr.
De-a lungul anilor, a câștigat o reputație pentru raportarea aprofundată a afacerilor globale, afaceri, cultură și politică.
În 1967, The New York Times Company a achiziționat ziarul și l-a redenumit International Herald Tribune.
Sub acest nou nume, a continuat să servească drept o sursă principală de știri internaționale, adresându-se în primul rând unui public expatriat și cititorilor vorbitori de limbă engleză din afara Statelor Unite.
Ziarul era cunoscut pentru acoperirea cuprinzătoare a evenimentelor mondiale și pentru rețeaua sa de corespondenți de pe tot globul.
În 2013, The New York Times Company a redenumit International Herald Tribune ca The International New York Times, cu scopul de a-l alinia mai strâns cu ziarul său emblematic, The New York Times.
Această mișcare a reflectat importanța tot mai mare a platformelor digitale și dorința de a crea un brand global unificat.
În timp ce ediția tipărită a International Herald Tribune și-a încetat publicarea odată cu rebranding, prezența sa digitală a continuat sub numele de The International New York Times.
Această platformă digitală a oferit cititorilor din întreaga lume acces la aceeași jurnalism și analiză de înaltă calitate care au distins ziarul de peste un secol.
The International New York Times, la fel ca predecesorul său, și-a menținut angajamentul de a furniza rapoarte cu autoritate despre afaceri internaționale, afaceri, cultură și multe altele, asigurându-se că cititorii rămân informați despre evoluțiile de pe tot globul.