Un volum de Radu Bata seamana cu o caseta in care-o femeie tanara de azi isi tine, de-a valma, podoabele.
nu neaparat scumpe, nu neaparat mosteniri de familie.
Plastic si sidef, alama dar si aur pealocuri, snurulete si lantisoare-ncalcite, cate-o camee dar si cate-un inel de rockerita cu cap de mort, o bratara cu linie pura, dar si-un pandantiv kitsch strident, purtat din nonconformism si sidare.
de asemenea, o pisicuta roz din sticla de Murano.
Peste toate poetul asterne un fel de vernis melancolic care atenueaza stridentele, lasand sa straluceasca doar anumite puncte din pumnul acesta de gablonzuri zornaitoare.
… Jocurile de cuvinte, unele ingenioase, altele, mai rar, facile, sunt si ele, in ine, un ingredient in reteta „poezetelor.
Mircea Cartarescu.