Zeppelin

Zeppelin - Iepuri si sateliti | justin baroncea

• 2 stele, bazat pe 1 voturi

O noua carte Zeppelin despre design si microarhitectura din resturi: reciclare, pop, economie, low-tech, neorealism, ceva poezie.

Justin Baroncea si colegii lui au adunat viniluri, elemente de radiator, fisete, obiective foto, borcane si cutii de lapte, bucati de cladiri disparute, schiuri, mese de proiectare si le-au recompus in peste o suta de lampi, mese, scaune si banci.

Obiectele initiale sunt personajele principale ale cartii.

Fiecare si-a adus propria istorie, dar si potentialul de a se transforma, de a se reintegra intr-un nou proiect care nu anuleaza povestea initiala, ci o ajuta sa creasca.

In fiecare an se produc tot mai multe artefacte, obiecte de uz curent in serii din ce in ce mai mari.

Evolutia tehnologica alimentata de consumism si de dorinta accentuata de a fi „la zi” cu ultimele aparitii a dus la cresterea productivitatii si in consecinta la cresterea cantitatii de obiecte care ajung mult mai repede in/langa tomberon.

Toate aceste obiecte pe care le lasam in urma au in spate o poveste de multe ori complexa legata de sistemul de productie, proprietar, alcatuire interna.

O poveste care poate fi exploatata si care poate constitui un punct de plecare pentru un nou proiect.

In mod paradoxal, de multe ori insasi banalitatea povestii devine un motiv in plus de a actiona.

Aceasta observatie simpla a constituit punctul de plecare al demersului explicat pe larg in cele ce urmeaza.

Si ce urmeaza este o carte de povesti despre low tech, obiecte, resturi, componente, fiecare cu propria istorie de multe ori modesta, dar cu un potential extraordinar de a se transforma, de a deveni altceva, de a se reintegra intr un nou proiect care sa nu anuleze povestea initiala, ci sa o ajute sa creasca.

Povestile se (re)scriu si cresc odata cu transformarea obiectelor – personajele principale ale cartii.

Justin: „Povestile puteau fi scrise altfel mai ales daca am fi bricolat altfel.

Concluzia in orice caz ar fi ramas aceeasi: expresivitatea bricolajului rezulta din transparenta procesului de productie si din combinatorica povestilor individuale ale obiectelor care se (re)asambleaza in coprezentare, rezultate ale istoriei ca suma de urme.

Oricat de tentati am fi sa caracterizam procesul ca pe un Dadaism reinterpretat, utilitatea si functia redefinita scot obiectele nou bricolate din zona poetici suprarealiste si le duc in zona expresivitatii cotidiene mult mai apropiata de curentul pop.

Povestile sunt despre cutii de lapte si schiuri care nu vor sa ajunga in galerii de arta, ci in bucatarii si closete.

Nu pretindem sa ne apropiem de valoarea estetica a gestului de a pune pisoarul in muzeu, ci sa exploatam expresivitatea cutiei de tabla, careia i-am adaugat o masca de ventilator si am suspendat-o deasupra pisoarului, care la randul sau sta cuminte la locul lui in baia public.

Daca atunci cand am luat cutia de praf m-am suit pe un iepure ca sa ajung la raft, pot sa imi imaginez ca Palarieul e pe aici pe undeva…“Text bilingvTraduceri in engleza: Cristina Petrescu.