Virgil Stan este originar din sudul Dobrogei, nu departe de Mangalia, fiind un om al marii si al misterelor ei, caci el este in permanenta pe mare ca pescar amator, sau pe malul ei, ca un adevarat localnic dobrogean.
El debuteaza publicistic cu aceasta carte, realizand o sinteza a momentelor importante din viata sa, prin care doreste sa impartaseasca semenilor sai intamplari si amintiri din aceasta parte a tarii, plina de farmec si inedit.
„….
La orizont incepe sa apara soarele, ca o dunga de foc.
Treptat, din adancimea marii se ridica maiestuos un cerc imens de jar.
Inainte de a se desparti de linia infinitului, care uneste cerul cu marea, cercul de foc are forma unui glob de sticla incandescenta, asezat peste o lampa de noapte.
Il vad cum se desparte cu repeziciune de orizont, ridicandu-se spre nesfarsirea cerului.
Luna palida, se pierde deasupra orasului si este gata sa se infiga in varful releului de la posta.
Privesc, mut de admiratie, spectacolul maret al rasaritului de soare si nu contenesc a multumi vietii ca am ocazia sa-l vad incaodata, desi l-am mai vazut de multe ori.
In urechi imi rasuna acordurile lui ‘O sole mio’ si parca il vad pe marele Pavarotti ridicand bratele spre cer, in timp ce canta, cinstind lumina pe care soarele o ofera pamantenilor….
” (fragment din carte)“Cu eleganta si destula stapanire pe uneltele prozei, Virgil Stan daruie cititorului prima sa carte, intitulata sugestiv ‘Iubirile unui pescar – Povestiri pescaresti si de viata’Lectura capitolelor despre dragoste este inedita si autorul incearca sa ne descrie lupta sa cu destinul implacabil, care ii demonstreaza ca in viata oricui se intampla ca oamenii sa vina si sa plece si trebuie sa-l accepte asa cum este, dar luptand pentru el, pentru ca nu conteaza cat traiesti, important este sa traiesti o clipa pentru care merita sa mori.
Virgil Stan ofera astfel cititorului savoarea unor clipe veridice din viata sa de pescar amator si de indragostit incurabil, caci atunci cand iubesti pe cineva si il pierzi, il cauti mereu…Cartea este scrisa intr-un ritm alert, cu nerv si vitalitate, dar si cu lirism, cu multe expuneri scurte, fara inflorituri sau figuri de stil sofisticate, ceea ce va determina cititorul sa intoarca pagina, tot mai interesat de evolutia actiunii sau conflictului din fiecare capitol al cartii, dar si al vietii povestitorului.
” (extrase din prefata cartii)Gheorghe MocanuMembru al Uniunii Scriitorilor din Romania.