Alexandre Moret cerceteaza Textele piramidelor aducand marturii despre ceremoniile sacre din templele Egiptului si argumentand cum influenta lor a traversat timpul: in sanctuarele osiriene se desfasurau atat riturile obisnuite de adorare a zeilor, figuri profund conectate cu natura, cat si ceremonii speciale, Misteriile.
Semnificatia lor a fost rezervata mai intai elitelor de preoti si initiati, pentru ca mai tarziu sa devina parte din tesatura culturala a lumii, prin ceremonii populare de strada, alegorii de carnaval si drame liturgice.
In limbajul egiptean cuvintele seshtau, „misterii” si akhu, „lucruri sacre, glorioase, folositoare” vorbesc despre rituri, puneri in scena, gesturi, simboluri si imnuri care, inchinate unui zeu sau savarsite in beneficiul unui om, puteau sa il transfigureze pe acesta in fiinta sacra, sakhu.
Calatorind intre viata si moarte, luand identitatea lui Osirirs, inarmat cu obiecte si cuvinte magice, omul iese intotdeauna invingator, renascand intr-o noua viata.
Din toate aceste celebrari egiptene ale ciclului viata-moarte au ajuns pana la noi gesturi simbolice (legate de sarbatori si ciclicitatea anotimpurilor), expresii asezate in fondul profund arhaic al culturilor, oranduirea celor 12 luni din an si credinte care doar amintesc, subtil, de un mit ar reinvierii al carui sens riscam sa il pierdem, odata cu trecerea timpului, dar dupa care inca ne conducem viata.
„Reprezentarea Patimirii si Mortii lui Osiris era urmata, cel mai probabil, de Invierea zeului.
Desi in marea Procesiune si in Sarbatoarea Secerisului nu apare acest ritual care avea sa provoace invierea lui Osiris, el este totusi punctul nodal al dramei sacre.
Fara indoiala ca acest act, considerat secret, nu se punea in scena, in vazul publicului.
De asemenea, el nu este revelat de nicio inscriptie si nu apare in nicio reprezentare.
”„Ar fi un pas inainte facut in cercetare daca s-ar accepta ideea ca Misteriile egiptene se leaga de fondul arhaic de credinte ce au supravietuit si in alte tari.
Lipsite de un decor special, reduse la idee, ele au adus pana la noi un ecou al misticii primitive: a trai e binele cel mai mare; a muri, cea mai mare suferinta.
Marea sarcina pe care muritorii si-o asuma in panda mortii este de a-si pregati mijloacele unei renasteri eterne.
” „Riturile initierii, oriunde s-ar savarsi ele, in Egipt, in India sau la alte popoare, au un lucru in comun: initiatul trebuie mai intai sa moara fata de viata lui anterioara, pentru ca apoi sa renasca.
”„Renasterea dupa moarte, gratie riturilor magice, dintre care cel mai important este Misterul trecerii prin piele, iata care este ratiunea de a fi a Misteriilor osiriene: certitudinea unei supravietuiri eterne, acesta este rezultatul initierii.
[…] scene asemanatoare sunt povestite de texte foarte explicite din ritualurile vedice.
Este vorba de a provoca renasterea la un alt nivel de existenta a oficiantului care face sacrificiul, de a-l diviniza facandu-l sa moara fata de lume si sa renasca in cer.
| Timpul | In sanctuarele osiriene se desfasurau atat riturile obisnuite de adorare a zeilor figuri profund conectate cu natura cat si ceremonii speciale |
|---|---|
| Lipsite de un decor special, reduse la idee, ele au adus pana la noi un ecou al misticii primitive | A trai e binele cel mai mare |
| India sau la alte popoare, au un lucru in comun | Initiatul trebuie mai intai sa moara fata de viata lui anterioara pentru ca apoi sa renascarenasterea dupa moarte gratie riturilor magice dintre care cel mai important este |
| Misteriilor osiriene | Certitudinea unei supravietuiri eterne acesta este rezultatul initierii scene asemanatoare sunt povestite de texte foarte explicite din ritualurile vedice |
Herald Tribune, denumit adesea International Herald Tribune (IHT), a fost un ziar renumit cu o lungă istorie în furnizarea de știri internaționale.
A fost înființat inițial în 1887 ca ediția europeană a New York Herald de către James Gordon Bennett Jr.
De-a lungul anilor, a câștigat o reputație pentru raportarea aprofundată a afacerilor globale, afaceri, cultură și politică.
În 1967, The New York Times Company a achiziționat ziarul și l-a redenumit International Herald Tribune.
Sub acest nou nume, a continuat să servească drept o sursă principală de știri internaționale, adresându-se în primul rând unui public expatriat și cititorilor vorbitori de limbă engleză din afara Statelor Unite.
Ziarul era cunoscut pentru acoperirea cuprinzătoare a evenimentelor mondiale și pentru rețeaua sa de corespondenți de pe tot globul.
În 2013, The New York Times Company a redenumit International Herald Tribune ca The International New York Times, cu scopul de a-l alinia mai strâns cu ziarul său emblematic, The New York Times.
Această mișcare a reflectat importanța tot mai mare a platformelor digitale și dorința de a crea un brand global unificat.
În timp ce ediția tipărită a International Herald Tribune și-a încetat publicarea odată cu rebranding, prezența sa digitală a continuat sub numele de The International New York Times.
Această platformă digitală a oferit cititorilor din întreaga lume acces la aceeași jurnalism și analiză de înaltă calitate care au distins ziarul de peste un secol.
The International New York Times, la fel ca predecesorul său, și-a menținut angajamentul de a furniza rapoarte cu autoritate despre afaceri internaționale, afaceri, cultură și multe altele, asigurându-se că cititorii rămân informați despre evoluțiile de pe tot globul.
45.00 Lei
