Anatole France aduna in paginile romanului sau, cu usurinta si abundenta, elementele unei filosofii eclectice, ale unei filosofii indulgente, ale speculatiei intelectuale, multa imaginatie, toate intr-un stil voluptuos si incarcat de poezie.
Sursa sa de inspiratie a fost cartea ''Vietile parintilor desertului''.
Ascetul accepta austeritatea, linistea, solitudinea, abstinenta, dedicandu-se exclusiv contemplarii mistice si refuzului lumii exterioare.
Pafnutie face din Thais obiectul dorintei sale; aici este un mecanism al frustrarii si al cristalizarii involuntare.
Thais devine dublul lui Pafnutie, dar un dublu in raspar.
In sufletul ascetului Pafnutie se ascunde o patima nebuna si nemasurata; el nu-si poate potoli frustrarea decat potolind dorinta, ceea ce ar insemna recunoasterea realitati carnale.
Nimeni nu-si poate nega trupul.
In vreme ce Thais dintr-o curtezana devine o adepta a drumului suferintei, Pafnutie face drumul invers, accentuand dihotomia trairilor.
Mortficarea trupului accentueaza mortificarea sufletului.
Realitatea carnala impune omului recunoasterea pasiunilor, pulsiunilor, senzualitatii.
Bogdan Mihai Mandache.
18.90 Lei
